N-ai cu cine, ba!

Motto: Joaca Steaua zici ca-i Barcelona…

Vampirii care au supt… “pe banda rulanta” seva bruta si elaborata a fotbalului autohton tind sa-si depaseasca atributiile pur comerciale, principiile de necontestat care promoveaza profitul cu orice pret.

Dupa fiecare “catastrofa”  din itinerariul european al rablelor autohtone ridicate la rang de mertan, bisnitarii care au speriat vestul pozeaza in apostoli ai managementului performantei. Un fel de oracol atotstiutor, o instanta suprema care, prin simpla expectorare a teoriilor revolutionare pe care le detine, pare ca te privilegiaza.

Ultimul psalm ai mantuitorilor portofelelor a venit dupa o noua prestatie de invidiat a “granzilor” damboviteni in lumea mare.

Zice un anume personaj: “Nu poti spune ca ai valoare daca n-o bati pe Sheriff Tiraspol”. Wow!!! No comment!  E una dintre acele axiome care te da cu capul de pereti prin banalitatea ei.  Ceva din sfera lui “daca dadeam un gol mai mult ca adversarul sigur bateam”.  Nu-i asa ca-i geniala teorema?

Ar fi fost, numai ca nivelul nostru e mai jos de genunchiul broastei. Asa ca nu-i de mirare ca felam penibilul la fiecare aparitie europeana.

Problema e alta. Ma simt nevoit sa reformulez axioma lu` peste. Faza nasoala e ca nu poti spune ca ai valoare chiar daca reusesti incredibila performanta de a rapune galacticii din Tiraspol. Ori, noi, defapt ei, nu numai ca nu-s in stare de acest efort epuizant, ci scapa ca prin urechile acului de aproape inevitabila infrangere.

De data asta ai dat cu secretiile nazale intr-un brand romanesc infailibil (si am numit aici fasolea) , domnule!

Asa ca mai studiaza! Bai, inteligentule…

Disidenti printre ruine

Ghencea de care ne indragostiseram, refugiul liber cu care am copilarit arata…altfel. Era euforia driblingurilor lui Marcel Raducanu. Spiritul lui Lacatus. Eleganta lui Tudorel, Boloni sau Belodedici. Avantul lui Ilie Dumitrescu. Plus atatia si-atatia altii. Insa mai presus de toate, o demnitate naturala in virutea careia n-aveai nevoie de revolutii ale bunului-simt.
Un fotbal neasuprit, jucat intr-o descatusare ofensiva la flux continuu. 90 de minute de libertate, viteza si “pase filtrante”, iar la final sperante si zambete. Asta IERI!

AZI.Stare de asediu. Represiune in forma pura in plin sistem democratic(?) si stat de (ne)drept. Ruine ale unui templu parasit in care rasuna sec ecoul vesnicei pomeniri. Prohodul disidentei noastre sub bagheta interlopilor. Greata, lehamite si scarba printre scaune goale, pietre si fum. Un “calcati-i pe ochi” care si-a schimbat sensul, si, firesc te indeamna la dezertare. Slugarnicie ridicata la rang de arta, sclavagism in oricare colt de loja.

“Echipa lor” primeste ce merita. E ca un mort pe care in timpul vietii lumea l-a hulit, iar acum, la priveghi, l-au lasat singur sa-l cante cucii.
Ghencea e goala, la propriu si figurat. Goala pusca. De lume, de sens, ori de inteles.
Publicul? La dracu` cu publicul! Asta e tara lor. O povestire de noapte cu tarfe si banditi in care care valorile nu-si au locul. Tara in care a luat nastere cea mai hidoasa zicala din lume. Capul plecat sabia nu-l taie. Si-atunci am aparut noi cu al nostru “Tine capul sus chiar daca sabia ti-l taie, pentru ca-n inimile noastre arde aceeasi vapaie”.

Fara resentimente

Dupa ce parlamentarii si-au omorat timpul votand legi vitale pentru un viitor prosper al neamului, dupa ce  tot ei au dat reject croirii unui “guvern” temporar, a venit vremea ca “joaca de-a politica” romaneasca sa fie deconspirata. Asa, ca sa afle si prostimea cum se traduce cu adevarat balciul cu pricina. Ca la TV si-n presa pare chiar misto. Relaxant ca lectura.

Numai ca a venit inventarul rece al domnului Goagal, care ne-a anuntat sec ce-a halit omenirea carpato-danubiano-pontica de pe urma acestei…lipse de guvern .

Pe romaneste, lipsa guvernului e echivalenta cu un numar de sex oral prestat MOCA de fiecare cetatean roman in parte, rand pe rand, starurilor porno care populeaza clasa politica.

Iar eu eram luat la pret de matineu cand afirmam ca traim in Romania Porno!