“Te duci, ma, diseara la meci?”. “Nu stiu, nu prea am bani.” “Pai mi-a dat unu` doua bilete la fotolii. Ia si tu un prieten si du-te cu el ca eu n-am ce face cu ele.”
“Alo! Ce faci ma? Vii la meci? Stam la fotolii.” Tipu crede ca-l iau la misto. “Ba esti nebun! Bani din parti, de unde?” Il lamuresc. “Bine ma, la sapte ne vedem la Unirii.”
Metrou, 41, Ghencea. Nimic din agitatia de altadata. Trecem de “mecu` de la bila” si parca mai apare lume. La case coada, semn ca, totusi, mai exista optimisti. Noi o luam prin fata stapanirii, unde, in parcare, gorilele lu` Gigi pun tara la cale, iar in fata magazinului lumea se trage in poze ca la Paris…
Intram intr-un final, gafaim trei etaje pe scari si ne cautam locul. “Aici e, ma!” . Deocamdata bate vantu`, dar de vazut se vede “ca lumea tare, ma”. Tolaniti in plusu` lu` nea Vali, admiram scaunele decolorate, tribunele chinuindu-se sa nu para dezbracate si Sudu` pustiu. Dar, cu chiu cu vai se strange lumea. Aproape ca se umple si la noi. “Uite-i ba` p-aia de la SUD, interzisii, tata!” isi da coate lumea.
Ies “fotbalistii, tatiii, din tunel d-acolo” se minuneaza pustiul din spatele meu si-un zambet nostalgic imi insenineaza fata. Moment de reculegere pentru stelismul din mine si pentru poporul polonez. “In picioare, baaa!” rosteste flegmatic unu` din SUD, cand majoritatea se lafaia nepasatoare in fotoliile lu` nea Gigi. In spatele meu, mamica lu` ala micu` pare nedumerita. Isi aranjeaza treiningul si cugeta adanc: ” ne ridicam in picioare? cum? asa ca prostii?”
Linistea acvariului se sparge. Ghencea rasuna. Prin geamuri razbate emotia si fiorul de pe spinare. “PAAAAVEL GOLAAANSKI!!!”
Cu gandul la ale noastre, uimindu-ma la ce-a mai ramas din Nord, mai sa nu observ ca incepuse meciul. La a doua, Sudu-i la datorie. “Pleaca ciobane, pleaca ciobane, du-te si lasa-neee…” Imediat ii intampina un cor de huiduieli.
Sut. Langa, unul se-nchina. “Ce gol ba baiaaatuleee, baaa!” Pe tabela, sec, 0-1, gol Paun. Sudu-si reia cantecul durerii si de data asta “stelistii” asculta resemnati. In rest, jocul infect al Stelei, dansul beat al lui Toja, neputinta lui Tanase, eternul Banel, devin motiv de necaz. De haz de necaz. Nici interzisii nu mai rabda. Spre deliciul audientei “Joaca Steaua zici ca-i Barcelona si Stoichita zici ca-i Guardiola”. Dodel mai comite una si interzisii dau verdictul. “Booomba sexy are curu` maaare”. Baietii astia simpatici canta nepasatori, ne invita sa facem valuri, parca-s huligani nu alta. In jur lumea prinde ritmul si fredoneaza cat s-o aud. “Pleaca ciobane, pleaca ciobane…”
Pauza. Mi-e sete de mor si-nghit in sec la berea altora. Dar n-avem decat doua sute impreuna si cel mai ieftin card e 25 de lei. Marketingu`masii. Da-i mai bine asa, poate. Maine-i dvdu` la Gazeta. “Hai ma sa plecam, ce sa mai vedem?” . “Spectacol fotbalistic” raspund sec, si unu din fata se-ntoarce zambitor. Gata, incepe. Acelasi chin, acelasi sentiment de neputinta, acelasi haz de necaz. In tusa, Dodel reuseste un dribling dar cade faultat. “Nesimtit ba si tu. A driblat si el o data-ntr-un an si tu-l faultezi?” reflecteaza vocea tribunei.
“Sa vezi c-avem noroc si tot egalam.” Mai bine taceam. Dupa cateva minute Romica imi adevereste previziunea. La fotolii, unii se bucura. Altii deloc.
Ma uit la ceas. 10 fix. “Hai ma sa mergem ca pan` la metrou…” Ghencea se lafaie linistita in adierea vantului, mai trec din cand in cand, obosite, 41-urile goale. Sarim printre noroaie mai ceva ca mingea din Banel, si, pana s-ajungem la colt sa luam tramvaiu, ne-ajunge un vuiet care ne-anunta c-au reusit pan` la urma. 2-1. Kapetanos, probabil.
Tramvaiul pustiu, ne plimba lenes printre ganduri, printre amintiri. Incet, incet metroul se goleste si raman singur. Trist dar increzator ca-ntr-o zi va mai da Dumnezeu iar un viscol ca la Villareal si Ghencea va fi plina si calda.
Spre casa, singur cu noaptea, ma consolez numai cu gandul ca suta de mii din buzunar a ramas intacta si maine-mi iau dvd-u` cu Lacatus. Setea de trecut, amintirile, stelismul adevarat au invins si de data asta.



Deci n’am vazut prost..Chiar ai fost la meci.